Nu stiu daca ati auzit sau nu despre umami dar, acesta mai este numit si gustul savorii. Este acel gust care ne ofera mai mult decat o simpla placere. Este acea senzatie de perfectiune culinara.

Descoperit de catre japonezi acum un secol, umami, a trezit interesul oamenilor de stiinta abia acum, o data cu schimbarea comportamentului alimentar al populatiei la nivel global. Mai multe studii au demonstrat ca anumite tipuri de alimente creeaza dependenta si genereaza un comportament alimentar defectuos si aici nu ma refer doar la ciocolata.

Constient sau nu, atunci cand luam masa analizam si apreciem mancarea dupa urmatoarele criterii: gust, aroma, palatabilitatea (apreciem textura, temperatura,culoarea, forma mancarii ) si atmosfera (relaxanta, o scurta pauza, gustare etc). Reiesind din acest “traseul” al consumatorului, umami, a trezit interes si celor din industria alimentara, in special bucatarilor care exploreaza acest gust incercand diverse asocieri alimentare care sa ofere o experienta culinara deosebita. Probabil acesta este unul dintre secretele restaurantelor cu stele Michelin dar, sa revenim.

Umami, este cel de-a cincilea gust de baza alaturi de dulce, sarat, acru si amar. Multi dintre noi, nu vom reusi sa simtim la propriu gustul umami pentru ca este unul foarte fin insa creierul nostru il “miroase” instant atunci cand mancam produse care sunt umami si ne “raspunde” cum stie el mai bine: stimuleaza secretia salivara. Cred ca deja va este cunoscuta aceasta senzatie.

Termenul de “umami” este unul general care, incorporeaza trei elemente care sunt potentiatori de gust: glutamat, inozitan de sodiu si guanilatul. Nu o sa va plictisesc cu detalii si compozitie chimica dar, trebuie stiut faptul ca aceste substante sunt folosite in industria alimentara, in special in industria fast-food iar atunci cand intra in contact cu receptorii gustativi, nimic nu ne mai poate opri de aceea ne fuge gandul la cheesburger si alte variatii. Dar, nu va panicati, putem obtine gustul umami si din produse neprocesate pentru ca acesta se gaseste si in alimente crescute in gradina si curtea bunicii. Spre exemplu carnea, una dintre sursele esentiale de proteina, este cea in componenta careia exista glutamat. Acesta constituie cea mai mare parte a aminoacizilor (aprx. 15%) de aceea ne place atat de mult gustul carnii. La fel, avem glutamat si in fructe de mare, legume precum rosii, ceapa, broccoli, mazare, ciuperci si sfecla, alimente pe care le folosim in bucataria noastra iar prezenta glutamatului nu le face mai putin valoroase nutritional. Diferenta dintre glutamatul folosit in industrie si cel prezent in mod natural in alimente o face calitate si impactul pe care-l are asupra sanatatii noastre. Mancatul constant a produselor fast-food, are un impact negativ asupra organismului pe cand consumul de bucate gatite acasa, legume si fructe aduce organismului doar beneficicii.

Nu va feriti de umami, invatati sa-l “fabricati” in propria bucatarie.

Mai multe informatii despre umami puteti citi aici.

(Visited 33 times, 1 visits today)

Comments

comments