Sindromul metabolic

Sindromul metabolic este tot mai raspandit in randul populatiei adulte, cu o prevalenta de 20-30% in majoritatea tarilor. Prevalenta crescuta a sindromului metabolic este ingrijoratoare, mai ales din cauza multiplelor riscuri pe care prezenta sa le induce, cu precadere cresterea riscului cardiovascular si a diabetului zahar tip 2.

Sindromul metabolic reprezintă o pleiada de factori de risc metabolici, caracterizat prin:

  • obezitate abdominala
  • displipidemie
  • niveluri scazute ale fractiunii HDL-colesterol
  • hipertensiune arteriala
  • rezistenta la insulina

Etiologia exacta a sindromului metabolic este inca neclara insa se stie ca este o interactiune complexa intre factorii genetici, metabolici si de mediu.

Dintre factorii de mediu, imbunatatirea obiceiurilor alimentare reprezinta principala strategie terapeutica pentru managementul sindromului. De mentionat este ca pana in prezent nu a fost stabilit care este cel mai eficient model alimentar de gestionare a acestuia insa s-a observat ca modificarile dietetice specifice cum ar fi imbunatatirea calitatii alimentelor sau modificarea distributiei macronutrientilor, au avut efecte benefice asupra sindromului metabolic si asupra parametrilor individuali. In acest sens, dovezile vorbesc despre efectele benefice si protectoare pe care le au masurile precum:

  • Concentrarea pe calitatea grasimilor alimentare fata de reducerea drastica a acestora, prin favorizarea consumului de grasimi mononesaturate.
  • Sporirea atentiei supra calitatii carbohidratilor prin favorizarea consumului a carbohidratilor complecsi regasiti in cereale integrale, legume si fructe.
  • Asigurarea aportului adecvat de fibre de 25-30 gr / zi.
  • Alegerea produselor lactate cu procent scazut de grasimi
  • Monitorizarea aportului total de sare in cazurile in care este atestata hipertensiunea arteriala.
 
Criteriile de diagnostic ale sindromului metabolic

Pentru stabilirea diagnosticului de sindrom metabolic este necesara prezenta a minim trei criterii din cinci:

  1. Circumferinta abdominala mai mare sau egala cu 88 cm pentru femei si mai mare sau egala cu 102 cm (pentru barbati)
  2. Nivel al trigliceridelor > 150 mg/dl sau medicatie hipolipemianta
  3. Nivel HDL-colesterol < 40 mg/dl (pentru barbati) si < 50 mg/dl (pentru femei) sau medicatie pentru cresterea farctiunii HDL-colesterol
  4. Hipertensiune arteriala sau medicatie antihipertensiva
  5. Glicemie a jeun (la prima ora a zilei) > 100 mg/dl

 

Mancatul tarziu poate predispune la obezitate si sindrom metabolic

Studiile efectuate pe animalele de laborator precum si observațiile pe subiectii umani, au aratat o corelatie puternica intre consumul nocturn de alimente si declansarea dezechilibrelor metabolice cum ar fi cresterea in greutate, cresterea adipozitatii corporale si scaderea tolerantei la glucoza. Un studiu efectuat in randul personalului medical a carui activitate implica si program nocturn de lucru, a aratat ca aportul alimentar pe timp de noapte este asociat cu niveluri crescute ale trigliceridelor, ale fractiunii LDL-colesterol (”colesterol rau”), s-a observat scaderea nivelului de HDL-colesterol (”colesterol bun”) si cresterea circumferintei abdominale. De asemenea, se pare ca dereglarea ciclului de somn-veghe care apare atat in cazul persoanelor care au program de lucru in ture cat si in cazul persoanelor ce se confrunta cu insomnii, poate duce la un dezechilibru al hormonilor responsabili de reglarea apetitului (grelina si leptina).

Desigur, alaturi de corectarea alimentatiei este recomandata si integrarea exercitiului fizic ca masura de preventie si de tratament. Sub umbrela exercitiului fizic se regasesc un spectru larg de activitati fizice, de la mers pe jos, dans, inot pana la antrenamente fizice complexe.

De asemenea, pentru ca obiceiurile alimentare tin mult si de contextul de mediu in care ne aflam sau ne desfasuram activitatile, o strategie importanta in interventia de imbunatatire a alimentatiei este organizarea si armonizarea mediului. Aceasta abordare implica configurarea mediului pentru a sustine obiectivele de sanatate si de a reduce riscului de tentatie (stimul) prin limitarea expunerii la acestea in atmosfere comune, controlabile, cum ar fi acasa, serviciu sau masina, cat mai mult posibil.

 

Daca esti interesat/a de continutul pe care-l creez, te invit sa te abonezi la paginile mele din mediu digital iar daca ai nevoie de indrumarea mea, te invit sa studiezi variantele de colaborare existente pe pagina de servicii si tarife. 

 

Bibliografie:

  • Castro-Barquero S, Ruiz-León AM, Sierra-Pérez M, Estruch R, Casas R. Dietary Strategies for Metabolic Syndrome: A Comprehensive Review. Nutrients. 2020 Sep 29;12(10):2983. doi: 10.3390/nu12102983. PMID: 33003472; PMCID: PMC7600579.
  • Sabrina E.FeldeisenS.E. Feldeisen and Katherine L.TuckerK.L. Tucker. Nutritional strategies in the prevention and treatment of metabolic syndrome. Applied Physiology, Nutrition, and Metabolism32(1): 46-60. https://doi.org/10.1139/h06-101
  • Metabolic Syndrome, causes and risk factors, National Heart, Lung, and Blood Institute.
  • International Diabetes Federation “The IDF consensus worldwide definition of the metabolic syndrome”.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *